În ultimul timp, pot să spun că acest subiect m-a atins enorm de mult și mi-a transformat viața în același timp.
Îmi aduc aminte de momentul în care m-am întors la Dumnezeu pe la vârsta de 21 de ani și am mers într-o comunitate evanghelică. Totul era bine și frumos și mă gândeam eu imediat după aceea, că sigur Dumnezeu mă chemă să fiu „full time ministry”, adică în lucrare non stop.
Asta era gândul meu, pentru că mă gândeam că asta înseamnă de fapt lucrare sau slujire la adresa lui Dumnezeu. Să nu mai spun că impropriu, dar asta se transmitea.
Dacă vrei să fii în voia lui Dumnezeu, mă gândeam eu, trebuie să fii un apostol, profet, pastor, evanghelist, ceva pe acolo…
Anii au trecut, iar eu am rămas cu acele concepte și mă puteam vedea deja, după ce termin facultatea, că Dumnezeu mă trimite în lucrare.
Am terminat și facultatea, dar lucrurile nu s-au întâmplat cum m-am așteptat, ba chiar parcă erau exact pe dos. Am fost sfătuit să urmez un master și să fac școală în continuare, și chiar să îmi găsesc ceva de muncă în domeniu.
Parcă dintr-o dată, tot ce mă gândeam să fie un ideal pentru un credincios, s-a îndepărtat atât de tare de mine, încât nu mai puteam să văd viitorul clar.
Cum adică eu să îmi iau un job și să mă duc să fac lucruri „seculare”, în timp ce alții fac lucruri „spirituale”, pentru Dumnezeu… Dar nu-i normal.
Locul meu este acolo! Trebuie să fiu „slujitor”, sub o formă sau alta, că doar asta e voia lui Dumnezeu pentru toți oamenii. Sau ăsta e cel mai înalt nivel de a trăi.
Ai două alegeri: Fie ești slujitor și trăiești din asta, fie mergi la un loc de muncă, care nu are treabă cu slujirea bisericească, dar dai banii la biserică, ca să susții ce se face în biserică. Altă soluție nu mai este.
Asta era gândirea mea! Să nu mai vorbim de faptul că eram frustrat și mă gândeam că nu e drept să fie așa.
Acum când scriu aceste rânduri, și îmi aduc aminte de lucrurile pe care le trăiam atunci, știu că aceste lucruri pot să aducă libertate.
Vorbesc unor oameni care încă trec prin aceleași locuri și se simt inferiori sau mai puțini spirituali pentru că ei nu fac o slujbă „spirituală”. Adică, ce e spiritual la o afacere sau să lucrezi ca programator sau barista?
Hai să fim serioși, nu e nimic spiritual!
Oare chiar așa să fie?
În una din zile îmi aduc aminte că am luat o carte în mână, la recomandarea unui om de afaceri, care era și păstor, și mi-a spus să citesc acea carte. Când am citit-o, nu vrei să știi ce sentimente trăiam. Erau lucruri care contraziceau total convingerile mele. Tot ce mă gândeam eu până atunci, despre Isus și despre slujire sau lucrare, era dat peste cap.
Era și interesant, că îmi dădea argumente biblice…. Mi-au trebuit câteva luni ca să încep să accept lucrurile care erau scrise acolo și mai un an cel puțin, ca să încep să văd lucrurile diferit. Acum când citesc Scriptura, pot să văd acest adevăr peste tot în ea, dar atunci nu era așa.
Acum, ce-mi doresc, este ca acest adevăr să aducă eliberare în viața ta, cum a făcut-o și în a mea.
Mituri și neînțelegeri
În primul rând, lasă-mă să-ți spun că ideea că cineva este mai spiritual decât tine, este falsă. Spun asta având în vedere că noi suntem oameni spirituali prin natura noastră. O formulare mai bună ar fi, că o persoană este mai duhovnicească.
Un alt lucru pe care vreau să ți-l spun, este că a sluji sau ideea de lucrare, nu are legătură doar cu biserica, sau cu ce se face acolo. Știu, acum poate ești puțin șocat sau te gândești că nu am dreptate. Ba mai mult, îți spun că slujitori nu sunt doar cei care conduc o comunitate, fie el apostol, profet, evanghelist sau pastor.
Nu am nici o problemă dacă nu ma crezi încă, dar am să-ți arăt toate aceste lucruri din Scriptură. În felul acesta, îmi doresc să nu mai ai niciodată dubii, cu privire la lucrurile pe care le faci.
Ce este slujirea?
Cu alte cuvinte, tu îl slujești pe Dumnezeu și în timpul săptămânii, nu doar în weekend sau duminică la biserică sau atunci când faci un lucru „spiritual”.
Știu că poate așa ai fost obișnuit, sau asta s-a promovat în comunitatea din care faci parte, dar nu-i nici o problemă, trebuie să vedem ce spune Biblia.
Și acum mă gândesc, câți oameni fac ceva, o afacere sau un job cu inima împărțită datorită faptului că „ei nu sunt în lucrare” sau că se așteaptă să intre într-o zi în lucrare. Cu acest mod de gândire, ei se gândesc că lucrul respectiv nu este chemarea lui Dumnezeu pentru viețile lor.
Înseamnă aceste lucruri ceva ??
În primul rând, vreau să o luăm cu începutul: Gândește-te doar, la Domnul Isus, care era mai mult recunoscut în acea vreme în localitatea din care era ca fiind fiul tâmplarului, nicidecum ca fiind un rabin sau un învățător. Care este motivul? Păi El a lucrat până la vârsta de 30 de ani cu tatăl sau ca și tâmplari.
Poate au avut o afacere de familie sau poate erau doar liberi profesioniști. Cine știe? Cert este, că aceasta era ocupația lor de zi cu zi. După cum bine ști, El a trăit până la 33 de ani și jumătate.
Deci, El a fost mai puțin „spiritual” pentru că cea mai mare parte a vieții Lui a lucrat-o ca și tâmplar? După cum bine ști și tu și eu, cu siguranță ca nu a fost așa.
Hai să ne uitam la un alt exemplu, ca și Solomon, în a cărui viață, Dumnezeu s-a implicat în mod direct și l-a binecuvântat dincolo de capacitatea lui de înțelegere.
Practic, îl vedem făcând un job, mai exact asta era locul său de muncă. El era rege și asta trebuia să facă. Cu toate acestea, atunci când regina din Șeba a venit la el, a putut să recunoască slava lui Dumnezeu. Acest lucru l-a observat din ceea ce făcuse Dumnezeu în viața lui Solomon și din ce făcuse el în atribuțiile și responsabilitățile sale de rege.
Vreau să specific din nou, el făcea o lucrare „seculară”. Ce spui de Iosif sau de Daniel?
Ce spui de acești oameni care nu erau preoți, dar noi astăzi îi recunoaștem ca si profeți? Cu toate astea au avut locuri de muncă „seculare”. În vremea noastră, ei ar fi fost un fel de politicieni sau guvernatori sau consilieri pentru președinți. Este lucrul acesta „duhovnicesc”?
Ar trebui să te întrebi aceste lucruri pentru că îți vor aduce eliberare. Nu este necesar să mă crezi pe mine, vreau doar să te provoc să gândești puțin.
Diferența dintre duhovnicesc și profan
Cine ne-a învățat să facem diferența dintre slujba bisericească ca fiind duhovnicească și o slujbă „seculară” ca fiind profană?
Oricum, acest lucru nu este biblic.
Deci, dacă până acum, ai crezut că toți liderii unei comunități sunt mai duhovnicești decât tine, pentru că fac acea slujbă bisericească, să știi că nu e neapărat așa. Poți să fii avocat, om de afaceri și să fii mai duhovnicesc decât oricare din ei. Cât ești tu de duhovnicesc, nu stă în ceea ce faci într-o biserică, ci în umblarea ta cu Dumnezeu.
Ok, ok, Beni, dar dă-mi câteva pasaje din Biblie, în care să văd clar lucrul acesta.
Sigur, cu mare drag!
Ce spune Biblia despre munca si afacere?
Apostolul Pavel menționează de cel puțin cinci ori acest aspect în scrierile sale. Deci, consider că este un lucru important. Vorbește despre acest aspect, mai mult decât despre vestimentație sau despre alte lucruri, care sunt mai puțin importante.
Efeseni 6:5 „Robilor, ascultaţi de stăpânii voştri pământeşti cu frică şi cutremur, în curăţie de inimă, ca de Hristos.
v.6. Slujiţi-le nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca şi cum aţi vrea să plăceţi oamenilor, ci ca nişte robi ai lui Hristos, care fac din inimă voia lui Dumnezeu.
v.7 Slujiţi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor,
v.8 căci ştiţi că fiecare, fie rob, fie slobod, va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut.
v.9 Şi voi, stăpânilor, purtaţi-vă la fel cu ei; feriţi-vă de ameninţări, ca unii care ştiţi că Stăpânul lor şi al vostru este în cer şi că înaintea Lui nu se are în vedere faţa omului.
Hai să vedem cum s-ar traduce aceste versete în zilele noastre.
În primul rând, apostolul Pavel vorbește robilor și stăpânilor. Stăpânii, erau cei care aveau câțiva robi sub ei, iar aceștia lucrau pentru stăpânii lor, de la care primeau și mâncarea și locuința.
Practic, am putea spune fără să zicem că forțăm textul, că stăpânii ar fi angajatorii în ziua de astăzi, pentru că ei oferă salarii și angajații acestora.
Acum, nu știu din care categorie faci tu parte, angajator sau angajat, dar nu asta e relevant, important este să vedem ce are de spus Scriptura despre acest lucru.
Apostolul Pavel spune să angajații trebuie să fie ascultători de angajatorii lor. Cu alte cuvinte, trebuie să fie supuși și să facă lucrul cerut sau datoria. Asta bineînțeles, dacă nu cumva încalc principiile Bibliei. Dacă angajatorul tău îți spune să faci o ilegalitate, iar tu ști că este așa și contravine voii lui Dumnezeu, atunci nu o sa faci așa ceva.
Acum că am stabilit cum s-ar putea traduce asta, în zilele noastre, hai să ne uităm în continuare la cele spuse de apostolul Pavel.
În versetul 6, Pavel ne încurajează să le slujim acestor oameni, ca lui Dumnezeu, știind că aceasta este voia lui Dumnezeu. Ok, deci, practic, în momentul de față ai primit un răspuns la rugăciunile tale.
Care e voia lui Dumnezeu pentru tine?
Când întrebi, Doamne care este voia Ta pentru mine? Dumnezeu îți spune să slujești angajatorului tău, ca lui Dumnezeu.
Aceasta este voia Lui.
Așadar, nu ar trebui să-ți dai demisia ca să fii misionar? Dacă crezi ca El te cheamă la asta, sigur o să-ți confirme, dar dacă nu, atunci poate te cheamă să slujești acelui om, la care ești angajat în momentul de față.
În versetul 8, Pavel spune că vom lua o răsplată pentru modul în care facem slujba noastră față de angajatorul nostru. Poftim? Păi nu o să-ți iei răsplata doar pe cât de mult te-ai rugat sau postit sau câți oameni ai adus la Cristos?
Există o răsplată pentru cum ți-ai făcut slujba ca și job?
Se pare că pentru Dumnezeu, nu este importantă doar slujba bisericească, ci toate sunt la fel de importante, atât timp cât ți-a dat un mandat să fii în locul în care te-a pus. Asta bineînțeles, dacă El te-a pus acolo.
Gândește-te la pilda talanților, de exemplu. Acolo nu se vorbește despre o slujbă din punct de vedere bisericesc, dar Dumnezeu, adică Stăpânul, vine și cere socoteală de darul încredințat. Adică de suma de bani pe care le-a dat-o fiecăruia, iar pe baza acelui lucru, se primește o răsplată.
Coloseni 3 23 Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,
v.24 ca unii care știţi că veţi primi de la Domnul răsplata moștenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos.
În pasajul menționat, apostolul Pavel spune că tot ce facem, trebuie făcut din toata inima ca pentru Dumnezeu. Asta înseamnă că dacă mergi la școală, asta este slujirea ta la adresa lui Dumnezeu. Știu că oamenii care vor să dețină monopol pe slujire nu o sa fie de acord cu aceste cuvinte, dar nu cred că ei ar citi un astfel de articol, că doar locul de muncă este profan pentru ei.
Așadar, dacă ești inginer, programator sau orice altceva ai face, fă lucrul respectiv din toată inima ca pentru Tata, știind că este o slujire la adresa Lui.
Atunci când biserica o să înceapă să facă lucrurile în felul acesta, o să începem să fim excelenți și oamenii o să vadă lucrurile astea în noi, iar Dumnezeu va fi văzut.
În concluzie
Gândește-te, dacă tot am început cu Solomon, am zis că regina din Șeba a văzut faima împăratului prin tot ce făcea și era regatul său, iar pentru asta l-a recunoscut pe Dumnezeu, ca fiind Domnul.
Ce îmi doresc, este să te eliberezi de aceasta presiune, cum că tu ar trebui să fii un slujitor ordinat prin biserică sau să faci o slujbă bisericească sub o formă sau alta.
Tu îi slujești Domnului prin lucrurile pe care le faci în momentul de față.
Slujirea ta este dată de ascultarea ta față de Dumnezeu.
Unul din citatele mele preferate, spune: Eu nu vreau sa fiu în lucrare „full time”, pentru că viața mea este o slujire continuă la adresa lui Dumnezeu.
Vezi video pe acest subiect sau citeste mai multe articole de genul acesta.